Compasiune vs. Indiferenţă

A investi tot ce este necesar pentru a vindeca rănile altora.

Această trăsătură poate fi folosită ca un “barometru” de autoanaliză a propiei atitunini faţă de aproapele nostru, dar şi de noi!

• Pentru a arăta consideraţie faţă de o persoană rănită avem nevoie nu numai de compasiune, dar şi de toleranţă şi discreţie. Toleranţă, pentru a înţelege situaţia/frământările din punctul ei de vedere; discreţie, pentru a nu răspândi cele aflate fără consimţământul persoanei în cauză.
• Când o persoană trece printr-o stare/situaţie ce ne aminteşte de trecutul nostru ne poate stârni empatie. În timp ce aceasta este lipsită de acţiune, compasiunea implică o dorinţă de a veni în ajutorul persoanei respective şi a contribui la vindecarea/eliberarea acesteia.
• Să ne cercetăm singuri şi să discernem unde începe şi unde se termină responsabilitatea noastră, iar inainte de a da frâu compasiunii, asigurându-ne că izvorăşte din motive pur altruiste, iar acţiunea (prin vorbire şi fapte) este la standarde acceptate atât de noi cât şi de persoana în cauză.
• Când compasiunea este prezentă la birou, la şcoală, în familie, aceasta atrage după sine un alt nivel de relaţionare unde mânia este înlocuită cu calm, armonie şi o vorbire plină de respect reciproc.

“Pe om trebuie să-l priveşti cu cel mai înalt respect dar şi cu adâncă compasiune, cu încredere dar şi cu prudenţă…..”
IPS Justinian Chira

“Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.”
Definiţie celebră de Calvin Coolidge

Echipa Character First vă doreşte un Crăciun Fericit!
Vă rugăm răspândiți!