V-ați abonat la „Trăsătura lunii”!

Cinstita Românie

Răspunsul unei profesoare la întrebarea lăsată de trăsătura lunii martie.

„Cinstirea. Pare așa de departe în noi să vorbim despre ea. E ca și cum te-ai spăla în fiecare dimineață cu lumină. E ca și cum ai descoperi iubirea copleșit de mirarea lucrului firesc și simplu. E ca și cum ai lăcrima, ai pleca fruntea și-ai zâmbi mulțumind că poți merge mai departe.

România. Țara de dincolo de neguri, indiferent de neguri. Oamenii de dincolo de aparențe, indiferent de aparențe. Fără curajul rostirii, fără curajul faptei. România tăcută. Cinstita Românie.

Poate e timpul să fim părinți pentru copiii noștri. Poate nu mai avem să fim altcumva decât România cinstită. Poate că ar trebui să muncim, să învățăm și să luptăm mai mult pentru cinstirea României.

Nu e o întâmplare a ființei noastre că suntem. Nu e o întâmplare că suntem români. Dacă nu suntem români, ce putem fi?”

Trăsătura lunii martie: Cinstirea

Să îi tratăm pe ceilalți cu respect și considerație.

Acordăm cinste drapelului țării pentru că el ne reprezintă pe noi cetățenii, dar și idealurile noastre ca națiune. În același fel, acordând cinste persoanelor în autoritate peste noi, arată aprecierea noastră față de misiunea instituției în care ne desfășurăm activitatea.

Fiecare persoană are o valoare inestimabilă prin faptul că este o ființă umană. De aceea trebuie să îi acordăm considerație indiferent unde s-ar afla în procesul de maturizare. Un lider va fi interesat de viața unui subordonat respectuos și se va bucura să-i arate la rândul său apreciere încredințându-i responsabilități mai mari, în timp ce-i călăuzește pașii spre a-și atinge potențialul maxim.

• Care ar fi atmosfera conviețuirii în frumoasa noastră Românie dacă fiecare ar vorbi cu respect despre ceilalți?