Sinceritate vs. Ipocrizie

Ce este sinceritatea?
Dorința de a face ceea ce este bine din motive transparente

„Sine cera”

Olarii romani încercau să imite înalta măiestrie a grecilor, însă foloseau materie primă de calitate inferioară. Atunci când oalele erau puse la ars, adesea crăpau. Pentru a le ascunde defectele, olarii umpleau crăpăturile cu ceară și apoi le vopseau pe deasupra.

Treci testul de foc!

Cumpărătorii nu știau că vasele erau defecte, până când le puneau pe foc și ceara se topea. De aceea, negustorii cinstiți spuneau că vasele lor de calitate sunt „sine cere”, adică „fără ceară”.

Caută Echilibrul: Sinceritate – Discreție

Sinceritatea nu înseamnă a spune tot ce gândeşti, ci a gândi tot ce spui.
Hipolyte de Livry

Imbinarea vorbei cu fapta

La modul cel mai simplu, sinceritatea ar putea fi înţeleasă ca fiind corelaţia deplină dintre vorbele şi faptele cuiva. Cu alte cuvinte, este sincer doar acela care face ceea ce spune şi spune ceea ce face.
Juliana Mallart

Sinceritate

În timpul unui război, viața era tare grea și oamenii sufereau de foame. Dar un om bogat s-a hotărât să-i ajute pe cei sărmani și a trimis vorbă în tot târgul că, din ziua următoare, el va oferi pâine oricărui copil și asta fără nici un ban. A doua zi, încă din zori, mulți prichindei se strânseseră în fața casei în care locuia omul atât de bun la suflet. Când acesta a apărut cu niște coșuri mari, pline cu pâine, copiii s-au repezit, îmbrâncindu-se, lovindu-se, căutând fiecare să apuce o pâine cât mai mare. Fiecare, cum punea mâna pe câte o pâine, o lua la goană, bucuros fiindcă prinsese o bucată mai mare. Era acolo o hărmălaie … dar omul a observat că undeva, la marginea curții, aștepta cuminte o fetiță. După ce toți ceilalți copii și-au ales ce pâini au vrut și au plecat cu ele, fetița s-a apropiat și ea de primul coș și s-a uitat în el, dar acolo nu mai rămăsese nimic. A căutat și în cel de-al doilea coș, dar și acesta era gol. Spre bucuria ei, pe fundul celui de-al treilea coș a găsit o pâinică mică, mică, pe care nici un copil nu o băgase în seamă. Fetița a luat-o, a mulțumit frumos pentru pâine și a plecat spre casă.Toata ziua a stat omul și s-a gândit la cum se purtase acea fată și, ca urmare, a dat poruncă la bucătărie să fie coaptă o pâine mică, dar în care să fie puși 10 galbeni. Apoi, dis de dimineață, a așezat pâinica deasupra celorlalte pâini și a ieșit iarăși cu toate coșurile în curte, unde copiii deja se strânseseră și așteptau nerăbdători. Din nou s-au repezit și s-au luat la harță. La sfârșit, fetița noastră, care așteptase cuminte, ca și în ziua precedentă, s-a ales tot cu pâinea cea mai mică, singura rămasă. Și de această dată, i-a mulțumit frumos omului și s-a grăbit spre casă, unde mama ei o aștepta. Când s-au așezat la masă și femeia a rupt pâinea, ce să vezi?! Galbenii s-au răsturnat pe masă din aluatul proaspăt.

– Vai, s-a speriat mama, ce să fie cu acești bani? Dacă banii au ajuns din greșeală în pâinea adusă de tine? Poate i-au căzut brutarului, în timp ce frământa aluatul. Ia-i și du-i imediat înapoi!

S-a întors fetița la casa omului și i-a dat acestuia toți banii, spunându-i cum mama ei i-a găsit în pâinica primită. Privind-o cu drag, omul i-a răspuns:

– Banii aceia nu au ajuns întâmplător acolo. După ce am văzut ieri cum ai avut răbdare și cum te-ai mulțumit chiar și cu mai puțin, am hotărât să te răsplătesc. Astăzi, am văzut și cât ești de cinstită, fiindcă ai fi putut păstra totul, dar tu mi-ai adus banii înapoi. Drept răsplată, în fiecare dimineață când vei veni să iei și tu o pâinică, vei primi și câte zece galbeni.

Doamne, ce bucuroasă a fost fetița. Nu știa cum să-i mulțumească omului pentru atâta bunătate. S-a dus în fugă la mama ei și i-a dat bănuții, după care i-a povestit totul, iar mama a povățuit-o și de această dată, iar fata i-a urmat sfatul.

Așa se face că, de atunci, în fiecare dimineață, când primea galbenii, fata se ducea în mijlocul celorlalți copii și împărțea cu ei toți bănuții. Știa că și ceilalți au nevoie de milostenie la fel de mult ca și ea.

Provocările lunii:

Fii consecvent!

Chiar dacă riști să greșești, chiar dacă nu ai destule informații, dacă acționezi poți să te corectezi pe parcurs, dar dacă nu faci nimic, atunci sigur nu vei ajunge nicăieri.

Spune ce gândești!

• Oamenii sinceri se caracterizează prin faptul că își exprimă direct și liber motivațiile și abilitățile!
• Fii deschis și direct când abordezi oameni ocupați! Nu te folosi de prefăcătorii ca să treci de secretare sau recepționeri!
• Vorbește cu tact, dar ocolește ispita de a „machia” adevărul!

Gândește ce spui!

• Vorbirea ta trebuie să reprezinte gândirea și simțirea ta adevărate!
• Sinceritatea nu este o scuză pentru a spune pripit tot ce îți trece prin minte!
• Disciplinează-te să-ți corectezi mai degrabă gândirea proprie, decât pur și simplu să câștigi complezența altora!

Fă ceea ce zici!

• Fă ceea ce zici!
• Nimic nu demască ipocrizia mai tare decât să spui una și să faci alta!
• Cuvintele, acțiunile și reacțiile unui om sincer dezvăluie motive consecvente, mai ales în circumstanțe grele!
• Susține-ți zilnic convingerile și idealurile prin fiecare faptă a ta!

Întrebările lunii:

• Ce sacrificii ați făcut pentru a vă ține promisiunile?
• Ar putea cineva văzând faptele dvs. să determine care sunt convingerile dvs.?
• Cum vă simțiți când cineva vă face un compliment nesincer?

Pe un grafic în care abscisa este sinceritatea, iar ordonata este politețea, obținem cele patru stiluri de comunicare:

• Pasiv – sinceritate puțină, politețe multă
• Pasiv-agresiv – sinceritate puțină, politețe puțină
• Agresiv – sinceritate multă, politețe puțină
• Asertiv – Sinceritate multă, politețe multă

Mai multe idei găsiţi în „Dobândirea succesului adevărat„.
https://characterfirst.ro/manuale/49-lectii-despre-caracter/

Echipa Character First.
Vă rugăm răspândiți!